Sugestii cu
privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
- Locul
de desfăşurare a activităţilor de învăţare se recomandă a fi un laborator
echipat cu tehnica de calcul.
- Este
necesar să existe o dotare minimală
care presupune un număr de staţii de lucru egal cu numărul elevilor din
clasă, conectate în reţea şi conexiune Internet.
Analizele,
lucrările şi proiectele elevilor, studiile de caz vor fi prezentate la
videoproiector.
Se vor
promova metodele de predare-învăţare activ-participative, care duc
la rezolvarea problemei pusă în discuţie.
Ca un
argument în favoarea acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
• sunt centrate
pe elev/cursant şi activitate
• pun accent
pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
•
încurajează participarea elevilor/cursanţilor, iniţiativa, implicarea şi
creativitatea
• determină
un parteneriat profesor-elev/cursant prin realizarea unei comunicări
multidirecţionale.
Se recomandă:
·
renunţarea
la expunere şi
·
orientarea
către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei
game cât mai variate de aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea
cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru.
Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor
de lucru în echipă.
Profesorii vor alege cele mai potrivite metode:
·
descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,
observaţia individuală, vizionare de prezentări.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai
ales învăţarea prin metode practice/activităţi de laborator, teme/proiecte
.
Astfel de metode impun de la sine
folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghiduri.
Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi
folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie
de: stilurile de învăţare identificate; tipurile de inteligenţe
recunoscute; nevoile speciale identificate la anumiţi elevi/cursanţi.
Plecând
de la principiul integrării, care asigură accesul la educaţie a oricărei
persoane, şi acceptând faptul că fiecare individ este diferit, se va avea în
vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru
acei elevi care prezintă deficienţe integrabile.
utilizarea
de programe individualizate,
pregătirea
de fişe individuale pentru elevii
care au nevoie şi care le cer,
utilizarea
instrumentelor ajutătoare de învăţare,
stabilirea
împreună a paşilor următori.
Pentru
nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate
şi se pot propune activităţi
suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor.
Folosirea mijloacelor multimedia (CD-uri
multimedia, tutoriale), de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea
tuturor stilurilor de învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai
speciale.
Aplicaţiile
prezentate efectiv elevilor, trebuie să aibă ca obiect, pe cât posibil,
probleme concrete ale activităţilor productive din domeniul de activitate
pentru a sublinia avantajele utilizării sistemelor informatice.
Achiziţia
treptată a cunoştinţelor şi deprinderilor poate fi stimulată printr-o
prezentare atractivă şi motivantă a programelor.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea.
Toate metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste
categorii.
- Observarea
înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală sau simulată).
- Evaluarea
produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce
activitatea a fost încheiată: raport, analiza,
prezentare, site Web, proiect, planificarea unui proiect
- Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care
se poate răspunde fie verbal fie în scris. Întrebările pot să fie legate
de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de a
lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un
mijloc util de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre
înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de
metodele tradiţionale:
• observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, a
comunicării, investigaţia.
• autoevaluarea prin care elevul/cursantul compară nivelul la care a ajuns
cu obiectivele şi standardele educaţionale având astfel posibilitatea de a-şi
impune un ritm propriu şi eficient de învăţare
• metoda proiectelor ş.a.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
• fişe de observaţie (pentru probe practice)
• fişe test (pentru probe scrise)
• fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise)
• proiectul
• studiu de caz
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu
indicatorii de performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de
competenţă relevante pentru modul
Recapitulare
